Tatuaje si rock, toate la un loc, dar mai mult decat atat, o compilatie prin care artistii le intind o mana de ajutor celor aflati in nevoie. Este vorba despre Musink for humanity, un proiect muzical de amploare, in care regasim trupe cu nume din fenomenul rock din Romania. Ininiativa ii apartine unui alt creator cu suflet de rocker, Costi Azoiței, unul dintre cei mai buni artisti tatuatori. De semnatura lui se leaga mii de lucrari purtate acum pe piele de fanii muzicii rock, metal și nu numai. Despre întreg ansamblul creativ care a stat la baza materialului cu “tatuaje muzicale”, despre scena rock, despre artă și conflicte între generatii, dar mai ales despre viitor, puteti citi in interviul acordat de Costi pentru rockandfood.ro.
Lectura placuta!
"Am spus că, dacă facem așa ceva, proiectul nu ar trebui să fie pentru câștiguri proprii nici pentru mine și nici pentru trupe. "
Rock’N’Food: Salutare, Costi! Si inca o data felicitari pentru proiectul vostru care aduce arta mai aproape de oameni și redefinește rockul prin tatuaje. Cum a început proiectul Musink For Humanity? Ce a fost prima dată, muzica sau nevoia de a-i ajuta pe cei aflați în nevoie?
Costi Azoiței: Mulțumesc pentru invitația la dialog. Totul a plecat de la melodia lui Adrian Igrișan (n. Cargo) cu Monica Anghel, Luminița Anghel și Freakadadisk, Next Level Tatto, pe care au făcut-o anul trecut. Și Narcis Drejan mi-a dat ideea și mi-a spus: „… Băi, Costi, tu rămâi la o singură melodie, nu ai putea face și altceva, să implici și alte trupe?”. Și astfel am avut un declic, că am putea face mai mult. Bineinteles că atunci eram imediat dupa lansarea acelei piese și eram obosit, pentru ca e multă bataie de cap și inițial am spus că nu vom mai face altceva, dar mi-a rămas totuși gândul ăsta întipărit în minte. Și am zis totuși, la un moment dat să facem iar. Am contactat câteva trupe și au fost imediat de acord. Când am văzut că am susținere și din partea lor, am spus că gata, ne reapucăm de treabă.
Rock’N’Food: Deci prima data a fost muzica, dar până la urmă întreaga formă finala a proiectului a mers către o campanie umanitară. Cum ați gândit asocierea asta?
Costi Azoiței: Asta am gândit-o de la bun început. Am spus că, dacă facem așa ceva, proiectul nu ar trebui să fie pentru câștiguri proprii nici pentru mine și nici pentru trupe. Am zis să facem ceva pentru copiii necăjiți. Așa că m-am gândit să implic direct Asociația INK For Humanity alături de care am mai colaborat, am construit case pentru copiii amărâți și am construit tot felul de campanii de ajutorare, iar o altă parte a intenției nostre s-a îndreptat spre Bikers For Humanity care au proiectul acela de la Nucșoara (n. alături de Asociația Casa Bună) și care este foarte frumos.
Rock’N’Food: Am văzut pe materialul lansat de voi că sunt 17 repere muzicale, iar piesele de album sunt interpretate de peste 30 de artiști, cu tot cu trupe. Cum ați ales muzicienii care să apară pe Musink For Humanity? Au venit ei către voi cu propuneri sau a existat o selecție?
Costi Azoiței: Într-adevăr, sunt foarte mulți artiști care s-au alăturat acestui proiect. Cand am facut grafica pentru coperte, m-a luat puțin amețeala privind peste numarul de apariții. Clar, am vorbit cu Baciu Igrișan și i-am spus că vreau să fac proiectul ăsta și i-am cerut părerea, daca și Cargo s-ar băga. La momentul respectiv, erau destul de răvășiți, imediat după moartea lui Adi. Mi-a spus că ei nu se bagă, pentru că nu se simt în stare și nu știu dacă vor să iasă cu o piesă nouă… Dar bineînțeles că eu am insistat, pentru că m-am gândit că dacă implic CARGO va atârna totul ceva mai greu pentru întreaga compilație și ar fi bine să fie și CARGO cu o piesă nouă în sfârșit. Și Igrișan mi-a dat așa o portiță, că se va mai gândi. Am stabilit că, dacă se implică și CARGO, ar trebui să fie trupe doar de la mediu in sus, să nu fie trupe din underground, ca să atârne cumva mai greu și să putem să și sprijinim. Apoi, ce am considerat eu că sunt trupe care trebuie să intre pe material le-am contactat. Am primit și câteva refuzuri și au mai fost și alte câteva trupe care nu s-au încadrat în termenul limită pe care noi l-am dat.
Rock’N’Food: În legătură cu mesajului pieselor, a existat vreo regulă de compoziție, în privința textelor, sau a rămas totul la latitudinea trupelor?
Costi Azoiței: Eu,fiind tatuator și neavând treabă cu muzica, am și zis – hai să facem o conexiune între muzică și meseria mea. Și le-am spus tuturor să vină cu o piesă nouă, în care să cânte despre tatuaje. Am văzut și la trupele din afară că se cântă mult despre tatuaje, fără să le dea nimeni temă de inspirație. Astfel că, am zis, de ce să nu avem și noi muzică rock despre tatuaje, pentru că la o adică întreg fenomenul ăsta este legat de tatuaje.
Rock’N’Food: Sunt două lumi artistice foarte legate între ele, există acolo o frățietate foarte clară între cele două exprimări.
Costi Azoiței: Așa este. Lumea ne-a perceput în felul ăsta încă de la început, de când am apărut noi – rockul și tatuajul.
Rock’N’Food: Dincolo de strângerea asta de fonduri, muzical vorbind, ce impact crezi că o să aibă proiectul ăsta al vostru?
Costi Azoiței: Îmi este greu să spun. Dar chiar dacă publicul se schimbă, am primit deja câteva păreri laudative, pentru că la noi nu a mai existat o astfel de compilație de prin ’97. Feedback bun am primit și de la trupele care nu au participat. Au fost aprecieri neașteptate, eu cred că va avea un impact bun.
Rock’N’Food: Piesele de pe Musink For Humanity vor rămâne doar pe suport audio sau vor fi și cântate LIVE?
Costi Azoiței: Trupele deja au început să le includă in setlistul de concerte. Primii despre care am auzit au fost White Walls, după care Cargo, mi-au spus și cei de la Altar că vor băga piesa live, Anton… și urmează mai mulți. Scarlet Aura mi-au spus că lucrează la noul album și că vor include piesa in playlistul lor de show…
Rock’N’Food: Crezi că un astfel de motor în societate, care să producă semnale dinspre artiști în rândul oamenilor, ar ajuta mai mult la conștientizarea de a-i sprijini pe ceilalți. Ce ar trebui să rețină oamenii dintr-o astfel de campanie prin artă?
Costi Azoiței: Noi suntem obișnuiți cu treaba asta. A devenit o rutină să ajutăm. Nu știm cum se vede asta din exterior, dar în rândul celor în nevoie impactul există. Educația o facem pas cu pas, nu știu cum să spun, sper ca publicul să înțeleagă din ce în ce mai mult că este nevoie și de sprijin în societate.
Rock’N’Food: Ce urmează după proiectul ăsta? Aveți în vedere și un volum doi?
(râdem) … probabil că va lua mai mult timp curajul unei noi încercări.
Costi Azoiței: Rămâne de văzut cum va reacționa lumea la albumul ăsta și poate că ne vor da un imbold să îl scoatem și pe vinil și cine știe, la anu’, de ce nu… un nou album.
Rock’N’Food: Cum poate fi achiziționat albumul Musink For Humanity?
Costi Azoiței: Cei interesati pot trimite mesaj oricărei trupe care participă pe proiectul ăsta sau pot accesa tatoomarket.shop.
Rock’N’Food: Și să fie conștienți toți că, atunci când achiziționează albumul, practic fac o donație în scopul campaniei voastre.
Costi Azoiței: Da, asta a fost și ideea inițială. Întreaga sumă din vânzările de discuri merge către asociațiile deja menționate aici.
"Fanii care vin acum din spate par sa fi uitat rădăcinile rockului, rădăcinile tatuajului. Totul a devenit doar o modă, un mijloc de consum, se calcă foarte ușor peste principii... "
Rock’N’Food: O ultimă întrebare. O aveam în gând de la început, dar nu facea subiectul întregului nostru dialog. Săptămânile trecute am observat câteva dezbateri pe grupurile de rock cu privire la întâmplările dintr-o stație de autobuz din Râșnov (n. Rockstadt Extreme Fest). Tu ai spus atunci, pe pagina ta, cu o oarecare dezamăgire, că scena rock și cea de tattoo sunt într-un mare picaj la noi în țară. Cine crezi că va purta povara asta, de ce crezi lucrul ăsta, dacă el este adevărat?
Costi Azoiței: În primul rând, nu este un conflict între generații, dar toti fanii care vin acum din spate par sa fi uitat rădăcinile rockului, rădăcinile tatuajului. Totul a devenit doar o modă de consum, se calcă foarte ușor peste principii, nu mai există orgolii și nimeni nu mai dă doi bani pe istorie și pe oamenii care au construit ceva în zonele astea. Dacă întrebi un tânăr chitarist despre trupele mai vechi, nici nu îl intereseaza. Asta am văzut în discuțiile de la acele postări. În privința tatuajelor, mulți au uitat de monștrii sacri care au creat acest drum, cei care au inventat realismul sau arta orientala, ei o practică, dar habar nu au de unde a plecat totul.
Rock’N’Food: Și totuși există perspective și de bine, pentru că există evenimente, mai sunt și lucruri bune în ambele fenomene și se naște speranța că am putea să mergem mai departe și fără astfel de „uscături”, nu?
Costi Azoiței: Evenimentele tocmai un astfel de scop de educare au. Pentru că ele nu sunt făcute de inșii ăștia critici, care nu au și alte argumente în cap, ele sunt făcute tot de oamenii ăștia care au tradiție și sunt bazați pe cunoștințele lor. Sper ca doar astfel și rockul și tatuajul să poată ajungă mai repede în zona profesionistă. Este un conflict conceptual, dar cei tineri nu vor să mai dea doi bani pe vorba boomer-ului, cel dintr-o generație care a trecut și prin alte nenorociri.
Rock’N’Food: Da. Generații noi și ceva mai independente. Costi, îți mulțumesc că ai accepat să fii la dialogurile Rock’N’Food și îți doresc să auzim numai de bine și de rock.
Costi Azoiței: Toate cele bune, RockNRoll!
Rock’N’FoodⒸ2022