După perioada de izolare, criză în care mai ales artiștii din
underground au avut de suferit, am fost tentat să cred că inspirația
și munca de studio vor fi vlăguite de determinare, iar incertitudinea
va trece creația la coada grijilor cotidiene.
Din fericire, nu a fost deloc așa și iată cum cel mai recent
produs de studio SUR AUSTRU dă cu brio atât proba supraviețuirii
mișcării rock din România, cât și pe cea a unei renașteri, afirmată
ca un bun model de tenacitate.
Am avut plăcutul prilej de a primi anticipat spre ascultare
OBÂRȘIE. Până aici, știam aproape tot despre parcursul formației.
Am savurat „Meteahnă Timpurilor”, m-am bucurat pentru montarea
compozițiilor în manieră simfonică și am știut încă de
anul trecut că lansarea unui nou disc nu este decât un detaliu de
bucătărie internă. Îmbrăcat precum codrii, într-o dominantă de verde întunecat, noul material SUR AUSTRU este realizat tot de
Avantgarde Music din Italia.
Încă din titlu, dincolo de simpla definiție, OBÂRȘIE se reprezintă
ca un continuator al legendelor metal fantastice și nu doar
ca un întregitor al celor de la origini. Și asta nu e tot. Imediat
ce am parcurs cele 7 călătorii muzicale, o cifră aleasă, marcată
în mitologie sub semnul creației complete, am înțeles mai bine
de ce albumul a prins forma asta. Materialul redă experiențe
simbolice unice, în deplină armonie cu rolul primordial al naturii
și cu elementele sale specifice.
Vrăjitori, sălbăticiuni neînchipuite, balauri, codri seculari,
stânci prinse deasupra lumii și dragoni – un întreg tărâm fantastic
ți se dezvăluie atemporal într-o formulă aproape inițiatică. Noua muzică SUR AUSTRU începe cu Cel Din Urmă
Sunt acolo 13 minute care te poartă prin povestea bătrânului
solomonar decis să își îmbrățișeze sfârșitul ca pe un ultim drum
ritualic, într-o lume ciudată, în care nu pare să se regăsească.
Descrisă ceva mai alert, cu o intensitate diferită a vocii și a chitarelor, „Taina” trece legenda magicianului într-o altă dimensiune.
Sunetele naturii, readuse mult mai intens la viață pe OBÂRȘIE,
sunt „jucate” armonic în aceleași chei pe care le-am auzit și pe
„Meteahna Timpurilor”, dar care par, de data asta, țesute puțin
altfel. Introspecțiile folclorice continuă să se individualizeze
în muzica Sur Austru mai mult decât am auzit pe „Jale” sau
„De Dincolo de Munte” și se preschimbă deplin în „Codru Moma”,
un instrumental care te trece aievea prin legendele Apusenilor
seculari. Am rezonat pe „Cânt Adânc” cu efectele metalului simfonic îmbogățit cu pasaje corale, o compoziție care cred că va deveni curând un clasic SUR AUSTRU. Tema renașterii naturii ca
ciclu de viață este păstrată și aici, iar drept exemplu ne este dat
„Caloianul”. Pasajele melodice, în tonuri puternice de folk, sunt
alternate cu cele de atmospheric metal, dar nu chiar atât de dark
pe cât s-ar aștepta unii, ci suficient de rotund încât să facă din
„Ucenicii din Hartop” povestea-cheie, un epilog în două acte.
OBÂRȘIE nu este doar un nou album de metal, ci este o
lucrare muzicală de antropologie populară și mit, care definește
argumentat stilul SUR AUSTRU ca pe unul de referință în
fenomen. Prin OBÂRȘIE, arădenii pășesc deja independent, cu
forță și cu personalitate, ca o marcă bine conturată, pe scena
metal actuală.
Chiar dacă multora li s-ar părea prea „blândă” noua abordare
componistică sau în dezacord cu identitatea dură din definiția stilului, eu cred că, dimpotrivă, noua muzică SUR AUSTRU întregește perfect prezentul și nu doar i se adaugă simplu
trecutului recent Negură Bunget, așa cum le-a fost cel mai des explicată munca.
Rock&Food©2021